- Pentru a fi posibilă Unirea Transilvaniei cu România, punctată
simbolic prin Marea Adunare de la 1 decembrie 1918, Vechiul Regat a
subvenţionat şi sprijinit, decenii la rând, începând din secolul al
XIX-lea, mişcarea naţională a compatrioţilor de peste arcul carpatic.
Datorită politicii regilor Carol I şi Ferdinand şi a unor politicieni,
în special a familiei Brătianu, românii care au luptat pentru emancipare
şi pentru drepturile naţiunii în Transilvania sub dominaţia
austro-ungară au reuşit să ţină piept presiunilor exercitate de
autorităţile maghiare. Din fondurile secrete ale guvernului român s-au
construit, printre altele, şcoli şi biserici româneşti, s-a finanţat
mişcarea pentru drepturile românilor, s-au plătit amenzile dictate de
Budapesta şi avocaţii care i-au apărat pe fruntaşii români judecaţi în
tribunalele maghiare.
- Adunarea de la Alba Iulia s-a organizat în timp ce asupra românilor
se exercita, de către autorităţile maghiare, o campanie de intimidare.
Sute de patrioţi au fost asasinaţi în numeroase oraşe transilvane de
către unguri pentru că susţineau alipirea la România. În unele cazuri
s-au comis masacre în masă, torturi şi atrocităţi greu de imaginat, cu
fruntaşi ardeleni schingiuiţi, mutilaţi şi apoi îngropaţi de vii.
- În ciuda hotărârii consemnate la Alba Iulia, unirea n-ar fi fost
posibilă fără intervenţia trupelor române. Conform păcii de la Buftea cu
Puterile Centrale, din 5 martie 1918, România se angajase, printre
altele, să-şi reducă drastic puterea militară. Astfel că reluarea
ostilităţilor, în noiembrie 1918, a găsit statul român într-o situaţie
militară foarte delicată. În Est, bandele bolşevice şi naţionaliştii
ucraineni ameninţau graniţa pe Nistru şi Bucovina. În interiorul ţării,
agitatorii socialişti duceau o campanie puternică pentru a provoca o
revoluţie roşie. Sub arme se aflau doar patru contingente.
Regele Ferdinand şi Regina Maria în 1919, la trecerea trupelor peste Tisa, în timpul războiului româno-maghiar
Cu toate acestea, Diviziile VI şi VII Infanterie şi I şi II Vânători
au intrat în Transilvania şi au ocupat linia Mureşului convenită cu
aliaţii. Ungaria a reacţionat violent, lobby-ul pe lângă puterile
occidentale a avut efect şi o perioadă trupele române n-au fost lăsate
să mai înainteze, deşi înţelegerea din 1916, când României i s-a cerut
de către Antantă să intre în război, stabilise linia frontierei în
apropierea Tisei. Trupele maghiare şi cele de secui au declanşat atacuri
asupra zonei preluate de români. Au existat numeroase victime. În
paralel, românii rămaşi dincolo de linia de demarcaţie au fost supuşi
unei campanii de teroare.
- Unirea Transilvaniei cu România a fost înfăptuită, în realitate, pe
câmpul de luptă, în urma unui război româno-maghiar deosebit de greu,
declanşat de guvernul Ungariei şi încheiat doar după ce trupele române
au zdrobit armata statului vecin şi au ocupat Budapesta.
- În perioada 1919-1921, armatele română şi poloneză au stopat
răspândirea bolşevismului în Europa anarhică şi ruinată de război.
Propaganda bolşevică n-a găsit aderenţă în ţara noastră, iar atacurile
forţelor sovietice au fost stopate pe graniţa de est, în timp ce armata
română a eliberat Ungaria după ce în această ţară venise la putere
guvernul sovietic condus de Bela Kuhn. În paralel, trupele conduse de
generalul Pilsudski au repurtat victorii decisive într-un război foarte
greu cu Armata Roşie care încerca să invadeze reînfiinţatul stat al
Poloniei.
- Iuliu Maniu nu a jucat niciun rol în Marea Unire. Avocat care
profesa la Budapesta, acesta a militat, în acea perioadă, pentru o
Transilvanie independentă. Date din arhiva serviciilor secrete româneşti
arată că el a fost agent plătit de guvernul de la Bucureşti pentru
activitatea de dinainte de 1918.
- Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1918, acolo unde 100.000 de
emisari reprezentând Transilvania au votat unirea cu Regatul României,
n-a jucat un rol determinant în evoluţia evenimentelor. În perioada
interbelică, Marile Puteri învingătoare în Primul Război Mondial (Franţa
şi Anglia) au considerat că România Mare este o creaţie artificială,
apărută graţie bunăvoinţei lor.
- Recunoaşterea Unirii a fost condiţionată de Aliaţi de o serie de
concesii economice ale României, între care modificarea Legii Minelor
astfel încât resursele de petrol să poată fi exploatate de companii
precum Standard Oil (trustul lui Rockefeller).
