O femeie a obţinut daune morale din partea spitalului unde i-a fost schimbat copilul la naştere

Decizie fără precedent în România. O femeie a reuşit, după 5 ani de procese, să obţină daune morale din partea spitalului, după ce copilul ei a fost schimbat la naştere cu altul. Incidentul s-a produs din neglijenţa cadrelor sanitare de la spitalul din Tîrgu Neamţ, au stabilit judecătorii.

Femeia a adus pe lume o fetiţă la Maternitatea din Tîrgu Neamţ în 2011. După o jumătate de oră, încă o femeie a născut în acel spital. Cadrele medicale nu au ataşat imediat brăţările de identificare mămicilor şi copiilor. Aşa că fetiţele au fost confundate. Femeia şi-a dat seama că fetiţa adusă la alăptat nu este a ei, dar asistentele au susţinut tot timpul contrariul.
După câteva zile, timp în care au făcut analizele de sânge, mamele au plecat acasă fiecare cu propriul bebeluş.
Una dintre ele a dat în judecată spitalul pentru suferinţa şi teama îndurate. Judecătorii au dat acum sentinţa definitivă: unitatea medicală trebuie să plătească 50 de mii de lei daune morale.
Conducerea spitalului nu a comentat cazul.
Cadrele medicale de la Maternitatea din Tîrgu Neamţ nu sunt la prima astfel de neglijenţă gravă: un caz similar s-a petrecut acolo în anul 2000.

Decizie fără precedent în România. O femeie a reuşit, după 5 ani de procese, să obţină daune morale din partea spitalului, după ce copilul ei a fost schimbat la naştere cu altul. Incidentul s-a produs din neglijenţa cadrelor sanitare de la spitalul din Tîrgu Neamţ, au stabilit judecătorii. Roxana Bratec ştie povestea.

23 Februarie 2016, 18:51 (actualizat 23 Februarie 2016, 18:59) |

• ARTICOL
• VIDEO 1
• COMENTARII

 0

 

 4

Femeia a adus pe lume o fetiţă la Maternitatea din Tîrgu Neamţ în 2011. După o jumătate de oră, încă o femeie a născut în acel spital. Cadrele medicale nu au ataşat imediat brăţările de identificare mămicilor şi copiilor. Aşa că fetiţele au fost confundate. Femeia şi-a dat seama că fetiţa adusă la alăptat nu este a ei, dar asistentele au susţinut tot timpul contrariul.

După câteva zile, timp în care au făcut analizele de sânge, mamele au plecat acasă fiecare cu propriul bebeluş.

Una dintre ele a dat în judecată spitalul pentru suferinţa şi teama îndurate. Judecătorii au dat acum sentinţa definitivă: unitatea medicală trebuie să plătească 50 de mii de lei daune morale.

Conducerea spitalului nu a comentat cazul.

Cadrele medicale de la Maternitatea din Tîrgu Neamţ nu sunt la prima astfel de neglijenţă gravă: un caz similar s-a petrecut acolo în anul 2000.

- See more at: http://stiri.tvr.ro/o-femeie-a-obtinut-daune-morale-din-partea-spitalului-unde-i-a-fost-schimbat-copilul-la-nastere_71148.html#sthash.ApK7lIlp.dpuf

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918: lucruri decisive trecute sub tăcere şi altele celebre, dar fără corespondent în realitate

1. Pentru a fi posibilă Unirea Transilvaniei cu România, punctată simbolic prin Marea Adunare de la 1 decembrie 1918, Vechiul Regat a subvenţionat şi sprijinit, decenii la rând, începând din secolul al XIX-lea, mişcarea naţională a compatrioţilor de peste arcul carpatic. Datorită politicii regilor Carol I şi Ferdinand şi a unor politicieni, în special a familiei Brătianu, românii care au luptat pentru emancipare şi pentru drepturile naţiunii în Transilvania sub dominaţia austro-ungară au reuşit să ţină piept presiunilor exercitate de autorităţile maghiare. Din fondurile secrete ale guvernului român s-au construit, printre altele, şcoli şi biserici româneşti, s-a finanţat mişcarea pentru drepturile românilor, s-au plătit amenzile dictate de Budapesta şi avocaţii care i-au apărat pe fruntaşii români judecaţi în tribunalele maghiare.
2. Adunarea de la Alba Iulia s-a organizat în timp ce asupra românilor se exercita, de către autorităţile maghiare, o campanie de intimidare. Sute de patrioţi au fost asasinaţi în numeroase oraşe transilvane de către unguri pentru că susţineau alipirea la România. În unele cazuri s-au comis masacre în masă, torturi şi atrocităţi greu de imaginat, cu fruntaşi ardeleni schingiuiţi, mutilaţi şi apoi îngropaţi de vii.
3. În ciuda hotărârii consemnate la Alba Iulia, unirea n-ar fi fost posibilă fără intervenţia trupelor române. Conform păcii de la Buftea cu Puterile Centrale, din 5 martie 1918, România se angajase, printre altele, să-şi reducă drastic puterea militară. Astfel că reluarea ostilităţilor, în noiembrie 1918, a găsit statul român într-o situaţie militară foarte delicată. În Est, bandele bolşevice şi naţionaliştii ucraineni ameninţau graniţa pe Nistru şi Bucovina. În interiorul ţării, agitatorii socialişti duceau o campanie puternică pentru a provoca o revoluţie roşie. Sub arme se aflau doar patru contingente. Regele Ferdinand şi Regina Maria în 1919, la trecerea trupelor peste Tisa, în timpul războiului româno-maghiar Cu toate acestea, Diviziile VI şi VII Infanterie şi I şi II Vânători au intrat în Transilvania şi au ocupat linia Mureşului convenită cu aliaţii. Ungaria a reacţionat violent, lobby-ul pe lângă puterile occidentale a avut efect şi o perioadă trupele române n-au fost lăsate să mai înainteze, deşi înţelegerea din 1916, când României i s-a cerut de către Antantă să intre în război, stabilise linia frontierei în apropierea Tisei. Trupele maghiare şi cele de secui au declanşat atacuri asupra zonei preluate de români. Au existat numeroase victime. În paralel, românii rămaşi dincolo de linia de demarcaţie au fost supuşi unei campanii de teroare.
4. Unirea Transilvaniei cu România a fost înfăptuită, în realitate, pe câmpul de luptă, în urma unui război româno-maghiar deosebit de greu, declanşat de guvernul Ungariei şi încheiat doar după ce trupele române au zdrobit armata statului vecin şi au ocupat Budapesta.
5. În perioada 1919-1921, armatele română şi poloneză au stopat răspândirea bolşevismului în Europa anarhică şi ruinată de război. Propaganda bolşevică n-a găsit aderenţă în ţara noastră, iar atacurile forţelor sovietice au fost stopate pe graniţa de est, în timp ce armata română a eliberat Ungaria după ce în această ţară venise la putere guvernul sovietic condus de Bela Kuhn. În paralel, trupele conduse de generalul Pilsudski au repurtat victorii decisive într-un război foarte greu cu Armata Roşie care încerca să invadeze reînfiinţatul stat al Poloniei.
6. Iuliu Maniu nu a jucat niciun rol în Marea Unire. Avocat care profesa la Budapesta, acesta a militat, în acea perioadă, pentru o Transilvanie independentă. Date din arhiva serviciilor secrete româneşti arată că el a fost agent plătit de guvernul de la Bucureşti pentru activitatea de dinainte de 1918.
7. Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1918, acolo unde 100.000 de emisari reprezentând Transilvania au votat unirea cu Regatul României, n-a jucat un rol determinant în evoluţia evenimentelor. În perioada interbelică, Marile Puteri învingătoare în Primul Război Mondial (Franţa şi Anglia) au considerat că România Mare este o creaţie artificială, apărută graţie bunăvoinţei lor.
8. Recunoaşterea Unirii a fost condiţionată de Aliaţi de o serie de concesii economice ale României, între care modificarea Legii Minelor astfel încât resursele de petrol să poată fi exploatate de companii precum Standard Oil (trustul lui Rockefeller).

 Matei Udrea

Spionajul neconventional

Remote Neural Monitoring ( supravegherea neuronalã de la distanţã) – Spionajul neconventional

Societatea actuală se îndreaptă cu paşi grăbiţi către o societate absolut controlată, acest fapt fiind posibil datorită capacităţii de control informaţional nemaiîntâlnit în istoria omenirii. Totul devine număr, totul devine informaţie, inclusiv cele mai intime gânduri.

Un exemplu în aceste sens îl constituie procesul intentat de John St. Clair Akwei împotriva Agenţiei Naţionale de Securitate a S.U.A. (NSA), cu sediul la Fort George G. Meade, Maryland (Procesul civil nr. 92-0449). Reclamantul, John Akwei, a aflat de existenţa unor programe de spionaj ale NSA în urma efectelor supravegherii de către NSA din octombrie 1990 pânã în mai 1991.

Actele procesului au fost publicate în formã integralã în revista Nexus pe lunile aprilie-mai 1996, din care cităm. Documentele dezvãluie o gamã uluitor de largã de tehnologii şi programe proiectate în scopul de a-i urmãri şi controla pe cetãţenii americani.

Operaţiunea NSA de spionaj al semnalelor (programul Sigint) s-a transformat într-un program de decodificare a tuturor undelor EMF (electromagnetice) din mediul înconjurãtor, în vederea reperãrii de la distanţã şi a urmãririi oamenilor prin intermediul curenţilor electrici care se gãsesc în corpul lor. Programul SIGINT porneşte de la faptul cã orice obiect din mediul înconjurãtor care are în sine curent electric genereazã în jurul sãu un flux magnetic, flux care emite unde EMF.

NSA şi Departamentul Apãrãrii au pus la punct şi brevetat echipament digital avansat care poate analiza de la distanţã orice obiect care desfãşoarã vreun fel de activitate electricã, fie el de natura organicã sau anorganicã.

Câmpul bioelectric generat de un individ poate fi detectat de la distanţã, aşa încât omul poate fi depistat în orice loc s-ar afla. Criptologii NSA, utilizând echipamentele speciale EMF pot depista şi monitoriza de la distanţã potenţialele electrice, ulterior putând deduce prin decodificarea acestora stãrile cerebrale şi procesele mentale ale persoanei urmãrite; în acest fel, subiecţii pot fi supravegheaţi în mod absolut.

Programul SIGINT al NSA foloseşte stimularea electromagneticã a encefalului în cazul supravegherii neuronale de la distanţã (Remote Neuronal Monitoring, RNM) şi al contactului encefalic electronic (Electronic Brain Link, EBL). Stimularea encefalicã de acest tip a început sã fie dezvoltatã prin programul MKULTRA de la începutul anilor ’50, care includea şi investigarea şi controlul neurologic al radiaţiilor (câmpurile electromagnetice neionizate), precum şi dezvoltarea şi cercetarea bioelectricã. NSA dispune de echipament electronic brevetat care analizeazã de la distanţã activitatea electricã a omului.

„Harta” encefalicã generatã de computerele NSA asigurã supravegherea neîntreruptã a tuturor proceselor electrice care au loc în creier. NSA înregistreazã şi decodificã „hãrţile” encefalice a sute de mii de persoane, în scopul siguranţei naţionale. Stimularea encefalicã este folositã în secret şi de armatã în cazul conexiunilor creier-computer (de pildã în avioanele de atac).

Având ca ţintã supravegherea electronicã, activitatea electricã desfãşuratã de centrul vorbirii – aflat în encefal – poate fi transpusã într-o redare aproape verbalã a gândurilor acelei persoane. RNM (Remote Neural Monitoring) poate trimite semnalele codificate cãtre cortexul auditiv din encefal, înlesnind astfel comunicarea audio nemijlocitã cu creierul (fãrã a mai fi nevoie de ajutorul urechilor). Agenţii NSA pot utiliza aceastã metodã în secret, îmbolnãvind subiecţii prin emiterea cãtre ei a unor senzaţii auditive halucinante, caracteristice schizofrenicilor şi paranoicilor.

Fãrã a avea vreun contact cu persoana urmãritã, supravegherea neuronalã de la distanţã poate întocmi o hartã a activitãţilor electrice a cortexului vizual din encefalul persoanei respective, iar dupã aceea sã redea pe un ecran imaginile din creierul subiectului. Agenţii NSA vãd exact ceea ce vãd ochii persoanei supravegheate. Poate fi „vizionatã” în acest mod şi memoria vizualã. RNM poate trimite imagini direct la cortexul vizual, fãrã a mai folosi ochii şi nervii optici. În acest mod, agenţii NSA pot „aşeza” pe furiş imagini în creierul unei persoane, îndeosebi în timpul somnului, de tip REM, pentru a-i programa creierul în Reţeaua SIGINT existã în SUA încã din anii ’40. NSA, cu sediul la Fort Meade, dispune de un sistem gigantic de supraveghere neuronalã de la distanţã, fãrã fir, bidirecţionat, folosit pentru a-i urmãri pe cei suspecţi şi a monitoriza în mod nedistructiv informaţiile audio-vizuale din creierul lor. Şi toate acestea se desfãşoarã fãrã vreun contact fizic cu subiecţii. RNM este cea mai sofisticatã şi mai recentã metodã de supraveghere şi spionaj civil. Cãtre cortexul auditiv al subiectului pot fi trimise fraze întregi, sunete tridimensionale şi sunete subliminale (fãrã a face uz de urechi), iar cãtre cortexul vizual pot fi trimise imagini RNM poate modifica percepţiile, stãrile şi controlul mişcãrilor unei persoane. Conexiunea cu cortexul auditiv/vizual a devenit cel mai utilizat şi mai performant sistem de spionaj. RNM permite o interconexiune audiovizualã creier-creier sau computer-creier.

SIGINT are capacitatea de a monitoriza de la distanţã informaţiile din creierul uman prin decodificarea digitalã a potenţialelor electrice stimulate ale emisiilor electromagnetice encefalice având o frecvenţã între 30 şi 50 Hz şi o putere de 5 mW. Activitatea neuronalã a encefalului genereazã o activitate electricã fluctuantã, caracterizatã printr-un flux magnetic variabil. Acest flux magnetic genereazã o undã electromagneticã constantã de 30-50 Hz şi 5 mW. În emisia electromagneticã a creierului se aflã anumite şabloane şi semne caracteristice, denumite „potenţiale stimulate” [de rãspuns la un stimul]. Fiecãrui gând, reacţie, comandã de mişcare, fapt auditiv şi imagine vizualã din creier îi corespunde un „potenţial stimulat” sau un grup de asemenea „potenţiale stimulate”. Emisia electromagneticã encefalicã poate fi decodificatã sub forma gândurilor, imaginilor şi sunetelor aflate în creier.

Reţeaua SIGINT foloseşte stimularea cerebralã ca pe un mod de comunicare şi transmitere a informaţiilor (precum şi a semnalelor sistemului nervos) cãtre spioni şi, de asemenea, pentru diferite transmisiuni cãtre creierul celor supuşi operaţiunilor secrete de supraveghere (la un nivel neperceptibil de om). Stimularea encefalicã electromagneticã funcţioneazã astfel: este trimis un semnal electromagnetic cu o codificare complexã, care sã rezoneze cu potenţialele stimulate din creier şi sã formeze astfel imagini auditive şi vizuale în circuitele neurale ale creierului. Stimularea encefalicã poate modifica starea cerebralã şi poate afecta controlul mişcãrilor.

Contactul (conexiunea) encefalic electronic bidirecţionat este realizat prin monitorizarea de la distanţã a informaţiei audiovizuale din creier concomitent cu transmiterea sunetului cãtre cortexul auditiv (evitând urechile) şi a imaginilor estompate cãtre cortexul vizual (evitând nervii optici şi ochii). Imaginile apar sub formã de ecrane bidimensionale în encefal. Contactul encefalic bidirecţionat este arma cea mai redutabilã şi sistemul de comunicaţii preferat al personalului CIA/NSA. Supravegherea neuronalã de la distanţã (RNM, supravegherea de la distanţã a informaţiilor bioelectrice stocate în creierul uman) a devenit cel mai eficace sistem de urmãrire. El este folosit de un numãr limitat de spioni ai SUA.

Pentru a putea aplica programul RNM, este necesarã mai întâi decodificarea frecvenţei de rezonanţã a fiecãrui centru de pe scoarţa cerebralã. Frecvenţele la care rãspund diferitele centre nervoase encefalice sunt situate în intervalul 3-50 Hz. Doar programul SIGINT al NSA moduleazã [emite] semnalele pe aceastã bandã de frecvenţã (vezi Tabelul).

Exemple de stimulare electromagneticã encefalicã

Zona encefalică- Frecvenţa bioelectrică de rezonanţă- Informaţiile induse prin modulare

Centrul controlului mişcãrilor- 10 Hz- Coordonarea impulsurilor de mişcare

Centrul auditiv- 15 Hz- Sunete care evitã urechile

Centrul vizual- 25 Hz- Imagini care evitã ochii

Centrul somatosenzitiv- 9 Hz- Hipersensibilitate la stimuli exteriori

Centrul gândirii- 20 Hz- Gânduri subconştiente impuse

Brain Area-Bioelectric Resonance Frequency-Information Induced Through Modulation-Motor Control Cortex-10 HZ
Motor Impulse Co-ordination-Auditory Cortex-15 HZ
Sound which bypasses the ears-Visual Cortex-25 HZ
Images in the brain, bypassing the eyes-Somatosensory Cortex-09 HZ
Phantom Touch Sense-Thought Center-20 HZ
Imposed Subconscious Thoughts

Aceste informaţii astfel modulate pot fi induse în creier cu intensitãţi care variazã de la subliminal la perceptibil. Creierul fiecãrei persoane are o gamã unicã de frecvenţe de lucru şi rezonanţã, astfel încât trimiterea informaţiei audio cãtre creierul unei persoane, dar la frecvenţa specificã altei persoane, ar avea drept consecinţã lipsa de reacţie a persoanei respective la stimulul auditiv.

 

Prezentarea localitatii

Suprafata: 4301 ha
Intravilan: 1349 ha
Extravilan: 2951,5 ha
Populatie: 20701
Gospodarii: 2273
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Numele localitatilor aflate in administratie: Blebea, Humuleşti, Humuleşti Nou
Asezarea geografica:
Oraşul Târgu Neamţ este aşezat în partea central-estică a României - Depresiunea Neamţului (Ozana-Topliţa)
Activitati specifice zonei:
Turism cultural şi religios
Servicii şi alimentaţie publică
Industrializarea laptelui şi creşterea animalelor
Activitati economice principale:
Servicii şi alimentaţie publică
Turism
Agricultură
Creşterea animalelor
Industrie uşoară
Prelucrarea lemnului
Obiective turistice:
Monumentul istoric Cetatea Neamţului
Casa Memorială "Ion Creangă"
Casa Memorială "Veronica Micle"
Muzeul de Istorie şi Etnografie
Evenimente locale:
Zilele Oraşului Târgu Neamţ - 7 - 9 septembrie "Zilele Cetăţii Neamţului" - luna iulie
"Eminesciana" - 15 ianuarie
"Zilele Ion Creangă" - luna decembrie
Facilitati oferite investitorilor:
Infrastructură locală modernizată
Parteneriat public privat pentru dezvoltarea economică a oraşului Târgu Neamţ
Proiecte de investitii:
Proiect "Eco-Management Târgu Neamţ" - proiect pentru realizarea unui sistem eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor
Proiect "Valea Ozana ... Mit şi Legendă" - proiect pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea Muzeului
Reabilitarea Parcului Central din oraşul Târgu Neamţ
Proiect "Implementarea sistemelor clasice de încălzire care utilizează energie solară"